• Acasa
  • Blog Eco
  • Procedeul de epurare aerob cu namol activ, in regim continuu, cu recirculare

Blog Eco

Procedeul de epurare aerob cu namol activ, in regim continuu, cu recirculare

Dacă apa uzată menajer sau o altă apă cu încărcare organică este aerată, după un interval de timp, se formează flocoane brune care sedimentează în momentul întreruperii oxigenării şi agitării. Perioada de apariţie a flocoanelor sedimentabile, de culoare galben-brun până la brun-negru, variază de la 3…6 zile la câteva săptămâni.

Apa uzată, după o decantare prealabilă, intră într-un bazin – bazin de aerare – unde este supusă contactului cu flocoanele de nămol activ. În prezenţa oxigenului insuflat şi a nutrienţilor se desfăşoară procesul biochimc de degradare a substanţelor organice.

Ca urmare se sintetizează un material celular nou care trebuie separat în decantorul secundar. O parte din nămolul separat se recirculă, iar cealaltă se îndepărtează, ca nămol în exces, din decantor la gospodăria de nămol.

Procesul de epurare biologică cu nămol activ, descoperit de Arden în 1914 şi aplicat pentru prima dată în 1916 la Worcester, presupune următoarele: 1. realizarea contactului dintre nămolul activ şi apa uzată decantată în prezenţa nutrienţilor – azot şi fosfor; 2. omogenizarea şi amestecarea continuă a amestecului polifazic pentru reducerea gradienţilor de concentraţie şi realizarea contactului pe o perioadă de timp necesară procesului de mineralizare a materiei organice; 3. separarea nămolului activ de soluţia apoasă şi reîntoarcerea unei părţi din nămol în bazinul de aerare; 4. extragerea nămolului excedentar şi îndepărtarea lui din sistem astfel ca în aerotanc să se realizeze concentraţia prescrisă de nămol. Agenţii de inhibare ai procesului cu nămol activ sunt: petrolul, cromul, arsenul, cianurile, detergenţii. Creşterea cantităţii de biomasă în procesul cu nămol activ permite realizarea eficienţei de epurare la îndepărtarea substanţelor organice.

De fapt fluidul polifazic din bazinul de aerare conţine cinci componente dispersate în masa de apă. Acestea sunt: 1. Suspensii solide anorganice şi inerte care nu au fost reţinute în decantorul primar; 2. Suspensii solide inerte produse prin moartea microorganismelor vii; 3. Substanţe organice poluante; 4. Materii organice nedegradate ce provin din moartea microorganismelor vii; 5. Biomasă activă.

Un parametru cantitativ al procesului se referă la materiile în suspensie din bazinul de aerare. Acestea sunt reprezentate de materii anorganice şi organice ca substanţă vie sau fără viaţă. Substanţa solidă uscată (s.s.u) sau simplu (s.u) reprezintă totalul materiilor în suspensie prezente în masa de apă – reziduul fix la 1050C. Substanţele organice se determină prin calcinare la 6000C – reziduul uscat. La această temperatură dispare o cantitate din materia organică care se denumeşte substanţă volatilă sau materii volatile în suspensie – parametru care reflectă cantitativ (global), alături de CCO şi CBO5, procesele ce apar în epurarea biologică cu nămol activ.

Termenul de nămol activ, introdus de Arden şi Lockett, consideră cauza şi efectul de autoepurare a unei ape poluate, suficient aerată şi agitată, în prezenţa microorganismelor. La o concentraţie a biomasei din bazinul de aerare de 1000…8000 mg/l, într-un proces corect condus, va rezulta o concentraţie în biomasă în nămolul de la ieşirea din decantor de 6…15 gr/l. Decantorul secundar din schemă reţine nămolul activ cu o eficienţă de 25…80%; el nu poate să reţină microorganismele izolate. Procentul de nămol recirculat este de 25…200% din debitul tratat, valori la care se dimensionează pompele.

În instalaţiile de epurare cu nămol activ trebuie asigurat un echilibru între mineralizarea rapidă a substanţelor organice – care impune o dezvoltare rapidă a microorganismelor – şi formarea flocoanelor prin concentrarea celulelor vii din sistemul apos – ce apare la viteze mici de creştere a celulelor. Acest echilibru se realizează prin recircularea nămolului reţinut în decantorul secundar.
Calculele tehnice, relativ la instalaţiile biologice de epurare cu nămol activ, au în vedere: 1. calculul timpului de retenţie şi al volumului reactorului biologic funcţie de biodegradabilitatea materiilor organice; 2. calculul necesarului de oxigen în proces funcţie de necesitatea de oxidare şi amestecare; 3. calculul randamentului de epurare al procesului biologic; 4. calculul încărcării hidraulice în decantorul secundar pentru separarea nămolului şi deci precizarea suprafeţei în plan de sedimentare; 5. calculul cantităţii de nămol recirculat şi în exces care trebuie îndepărtat.

Instalaţia de epurare continuă cu nămol activ se bazează pe următoarele condiţii: a) timp redus de contact între microorganismele din biomasă şi substrat; b) concentraţii mari de microorganisme; c) contact perfect între biomasă şi substrat prin amestecare în regim permanent turbulent la temperaturi variabile; d) concentraţii mici ale oxigenului dizolvat în mediul polifazic, sub 2 mg/l; e) capacitatea flocoanelor de nămol activ de a se depune în decantorul secundar.

Capacitatea de separare a nămolului activ în decantorul secundar are o mare importanţă în funcţionarea corectă a instalaţiei. Proprietăţile slabe de sedimentare conduc la pierderea de biomasă, la un efluent nestabilizat şi la reducerea concentraţiei de nămol activ în bazinul de aerare. În practică, capacitatea de separare se apreciază prin testul indicelui de volum a nămolului I.V.N. sau IM – noţiune introdusă de Mohlman – devenit test standard datorită simplităţii. Dacă IVN = IM = 50…100 există un nămol activ normal care prezintă o bună capacitate de sedimentare. Pentru IVN = 80…120 rezultă un nămol satisfăcător în procesul biologic. În cazul în care IVN este superior valorii de 200 va exista un nămol umflat, cu o capacitate redusă de compactare, şi efluentul va conţine particule organice. Umflarea trebuie asociată cu încărcarea organică mare a nămolului (kgCBO5/kg suspensii uscate şi zi), cu prezenţa unor impurităţi specifice de uleiuri minerale, amestecare slabă, concentraţii prea mari sau prea reduse de nămol activ în suspensie, timpi de retenţie excesiv de mari în decantorul secundar, rapoarte incorecte de încărcare organică şi nutrienţi etc.

Nămolul va sedimenta greu în decantor pentru o aerare excesivă în aerotanc, în situaţia în care apar bule de fermentaţie sau dacă este stocat pe o perioadă mare de timp în spaţii neaerate.

Tipărire Email

Despre noi

 

ECOTRUST este o firma fondata in perioada premergatoare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana cu intentia declarata de a se implica activ in efortul societatii romanesti si al mediului de afaceri de a se integra in sistemul continental de norme si valori.

 

Citeste mai mult

Galerie foto

 

Pentru a va crea o imagine despre companie, modul de lucru si echipa noastra, va invitam sa vizualizati galeria foto.

 

Galerie Foto

S.C. ECOTRUST S.R.L

NRC: J/12/1645/2005
CUI: RO 17539809

Adresa: Str. Maramuresului Nr. 153 , 400258 Cluj-Napoca, Romania
Email: office (at) ecotrust.ro
Tel./Fax: +40 264 596721 / +40 364 103056 /+40 372 703578.

CONTACT

Download Free FREE High-quality Joomla! Designs • Premium Joomla 3 Templates BIGtheme.net